Pe culmile...râsului

Mi s-a spus pe față că nu sunt amuzant pe blogul ăsta al meu. Că sunt chiar trist, oarecum în contradicție cu starea mea generală din viața reală, de zi cu zi.
Mi-am smotocit creierașii și nu am găsit nimic amuzant și original. Pentru ca totuși să scriu ceva amuzant am scotocit prin arhiva personală și am găsit niște "culmi" adunate de pe vremea liceului.
Observație pentru cei care se gândesc să imi spună că le știau: mai sunt o grămadă de "dânși" care nu le știu și chiar nu cred ca strică o reîmprospătare a minții odihnite ce o avem.
Pe ici pe colo, în părțile esențiale, am făcut mici modificări. Sper că în bine!

Culmea...

• atletismului: Să alergi singur și să ieși al treilea.
• fotbalului: Să dai gol și la reluare să dai și pasă.
• durerii: Să alergi pe o lamă de briceag și să pui frână.
• matematicii: Să te culci cu 2 necunoscute și să nu rezolvi nici una.
• luminii: Să calci pe bec, căutând cu lumânarea.
• puterii: Să strângi în mână o monedă de-i sar fulgii vulturului din stemă.
• serviciului: Să te duci la muncă și să te odihnești.
• sărutului: Să pupi o gură de canal.
• obezității: Să te îngrași datorită slăbiciunilor.
• geneticii: Să împerechezi un țap de bere cu o capră pentru tăiatul lemnelor.
• rasismului: Să bei "Black & White" în pahare diferite.
  
• mizeriei: Să aibă puricii pământ sub unghii. & Să aibă puricii păduchi.
• răbdării: Să numeri firele de păr cu mănușa de box.
• dresajului: Să dresezi un cățel de usturoi.
  
• curajului: Să sari de pe un bloc pentru desen.

Dacă vă place, dar numai dacă vă place, nu vă sfiiți să împărtășiți și prietenilor.