Plimbarea la mall, un fel de promenadă pe Calea Victoriei în perioada interbelică

 

La prima vedere, plimbarea la mall și o ieșire pe Calea Victoriei în perioada interbelică par două experiențe fără legătură. Una ține de prezent, de aer condiționat și vitrine luminate cu LED-uri. Cealaltă ne trimite într-un București cu pălării, rochii vaporoase și cafenele elegante. Și totuși, dacă ne uităm mai atent, asemănările sunt surprinzător de multe.

În ambele cazuri, plimbarea nu are un scop practic clar. Nu mergi neapărat să cumperi ceva anume. Ieși „să te plimbi”. La mall, mulți oameni intră fără o listă de cumpărături, doar pentru a vedea ce mai e nou, ce s-a mai deschis, ce poartă lumea. La fel, pe Calea Victoriei interbelice, oamenii ieșeau la pas ca să fie văzuți, să observe, să simtă pulsul orașului.

Vitrinele joacă un rol central în ambele experiențe. Astăzi, vitrinele magazinelor din mall sunt atent aranjate, schimbate sezonier, gândite să atragă privirea și să creeze dorință. În perioada interbelică, prăvăliile elegante de pe Calea Victoriei făceau același lucru. Pălării franțuzești, pantofi lustruiți, parfumuri scumpe – toate erau expuse ca un spectacol vizual. Oamenii se opreau, comentau, comparau. Exact ca acum.

Mall-ul și Calea Victoriei sunt, fiecare pentru epoca lui, spații ale modei. Vezi ce se poartă. Astăzi observi adidași noi, genți, paltoane sau rochii purtate de oamenii în trend. Atunci vedeai ultimele croieli venite de la Paris, costumele bărbaților, lungimea fustelor. Plimbarea devenea o lecție de stil, chiar și pentru cei care nu își permiteau să cumpere.

Un alt punct comun este ideea de socializare. Mall-ul nu este doar despre magazine, ci și despre cafenele, restaurante, cinema. Oamenii se întâlnesc, stau la povești, își petrec timpul liber. Calea Victoriei interbelică funcționa la fel. Cafenelele erau pline, mesele de pe trotuar atrăgeau priviri, iar conversațiile făceau parte din farmecul plimbării. Nu mergeai singur, mergeai „cu cineva” sau sperai să întâlnești pe cineva cunoscut.

Există și aceeași dorință de apartenență. Atât mall-ul de azi, cât și Calea Victoriei de atunci oferă senzația că faci parte dintr-o lume modernă, conectată, elegantă. Prezența acolo validează un anumit statut, fie el real sau doar dorit. Chiar și simplul fapt că te plimbi, fără să cumperi nimic, contează.

În ambele situații, spațiul este controlat și sigur. Mall-ul este curat, luminat, protejat de vreme și de haosul orașului. Calea Victoriei interbelică era una dintre cele mai îngrijite și bine întreținute artere ale Bucureștiului. O plimbare acolo însemna ordine, rafinament, un contrast față de alte zone mai aglomerate sau mai sărace.

Până la urmă, diferențele țin mai ales de decor și epocă. Nevoia din spate este aceeași: dorința de a ieși din casă, de a vedea și de a fi văzut, de a consuma nu doar produse, ci și atmosferă. Mall-ul de astăzi este, într-un fel, Calea Victoriei a secolului XXI. Doar că în loc de pălării și bastoane, avem telefoane în mână și cafea to-go.

Câteva gânduri despre Tulsa King, diponibil pe SkyShowtime

La prima vedere, Tulsa King pare încă un serial cu mafioți, arme și replici dure. Sylvester Stallone joacă rolul lui Dwight „The General” Manfredi, un cap mafiot din New York care, după 25 de ani de închisoare, este trimis într-un loc unde nu are nimic: Tulsa, Oklahoma. Fără oameni, fără bani, fără influență.

Dar dincolo de violență și umor negru, Tulsa King este, surprinzător, un serial despre antreprenoriat. Despre cum construiești ceva de la zero, cum vezi oportunități unde alții văd doar haos și cum adaptezi reguli vechi la o lume nouă.

 

De la zero absolut: start-up forțat

 

Dwight ajunge în Tulsa fără un plan clar. Nu știe orașul, nu cunoaște piața, nu are rețea locală. Exact situația în care se află mulți antreprenori la început.

Ce face însă diferit este mentalitatea. Nu se plânge. Nu așteaptă permisiune. Se uită în jur și începe să pună întrebări simple:

– Cine are bani?
– Cine controlează ce?
– Unde sunt zonele neacoperite?

 

Primul său „model de business” apare rapid: taxe de protecție, investiții în afaceri locale, parteneriate forțate sau negociate. Metodele sunt ilegale, evident, dar structura deciziilor este cea a unui fondator de start-up: identificare de oportunitate, identificarea nevoii în piață, evaluare de risc, execuție rapidă.

 

Leadership clasic într-o lume modernă

 

Dwight conduce „old school”. Față în față. Promisiuni clare. Consecințe clare. Nu trimite emailuri, nu face ședințe lungi, nu pierde timp cu teorii.

În Tulsa, lumea afacerilor funcționează diferit față de New York. Mai relaxat, mai puțin agresiv, mai descentralizat. Dwight nu înțelege totul din prima, dar are o calitate esențială pentru orice lider: știe să asculte atunci când e nevoie.

Își construiește echipa din oameni simpli, deseori subestimați:
– un șofer de taxi,

– un proprietar de magazin de iarbă (legală în Oklahoma),

– un proprietar de bodegă,
– persoane fără statut, dar cu potențial.

 Este un reminder bun că antreprenoriatul nu înseamnă doar CV-uri impresionante, ci oameni loiali, dispuși să învețe și să crească odată cu afacerea.

 

Adaptare sau dispariție

 

Unul dintre cele mai interesante aspecte ale serialului este șocul cultural. Dwight vine dintr-o lume a mafiei clasice, dar se lovește și de:

– criptomonede,
– legalizarea canabisului,
– autorități mai sofisticate,
– competiție care nu respectă aceleași „reguli”.

 În antreprenoriat, exact asta se întâmplă când intri într-o piață nouă sau când industria se schimbă. Ce a funcționat înainte nu mai este suficient.

Dwight nu renunță la principiile sale de bază, dar își ajustează metodele. Învață. Greșește. Corectează. Exact ciclul prin care trece orice business real.

 

Puterea brandului personal

 

Stallone joacă un personaj care devine rapid un brand. Dwight Manfredi este recunoscut, temut, respectat. Nu pentru că face reclamă, ci pentru că este consecvent.

În lumea antreprenoriatului modern, brandingul personal este adesea discutat superficial. Tulsa King arată versiunea brută a acestui concept: reputația se construiește prin acțiuni repetate, nu prin promisiuni.

Oamenii din Tulsa ajung să știe ce pot aștepta de la Dwight. Asta creează stabilitate. Și stabilitatea creează putere.

 

Etica afacerilor, într-o zonă gri

 

Desigur, nu vorbim despre un model moral. Serialul ridică însă o întrebare interesantă: cât de departe mergi pentru a-ți proteja „afacerea”?

Dwight are propriul său cod. Nu este haotic. Nu este gratuit violent. În logica lui, afacerea trebuie să funcționeze, iar oamenii lui trebuie să fie protejați.

Pentru antreprenori, dilema este diferită, dar principiul rămâne: ce compromisuri accepți? Unde tragi linia? Ce preț ești dispus să plătești pentru creștere?

 

Concluzie

 

Tulsa King nu este un manual de business și nici nu încearcă să fie. Dar este o poveste despre construcție, adaptare și leadership într-un mediu ostil.

Dacă te uiți dincolo de arme și replici dure, vezi un studiu interesant despre:
– pornirea de la zero,
– citirea pieței,
– construirea unei echipe,
– adaptarea la schimbare.

Este antreprenoriatul spus într-o limbă dură, directă, fără powerpoint-uri. Și poate tocmai de aceea funcționează atât de bine.

Uneori, cele mai bune lecții de business nu vin din cărți. Vin din povești. Sau din filme.

 

 

 

Dacă nu ești cuminte, vine țiganul și te fură! Gelu Duminică

Această postare conține și link-uri de afiliere. Prin accesarea acestor linkuri și cumpărarea de produse se generează un comision în contul meu, ocazie cu care vă mulțumesc.

Dacă nu ești cuminte, vine țiganul și te fură! de Gelu Duminică este o carte care te obligă să te uiți sincer la tine. S-ar putea să descoperi lucruri și să nu îți placă ce vezi.

Probabil ai auzit fraza asta în copilărie. Sau ceva similar cum am auzit eu, „Te dau la țigani, dacă nu ești cuminte!”. Poate ai și spus-o mai departe, fără să te gândești prea mult ce înseamnă cu adevărat. Tocmai de aici pornește cartea lui Gelu Duminică: din lucrurile aparent „normale” care ne-au format și care continuă să producă frică, rușine și prejudecăți.

Gelu Duminică scrie direct, fără ocolișuri. Vorbește despre rasismul de zi cu zi, despre etichete, despre felul în care societatea românească a învățat să arate cu degetul, dar rareori să se uite în oglindă. Nu din poziția de „moralist”, ci din experiență personală, cu exemple concrete, dureroase uneori, dar mereu oneste.

Cartea te prinde pentru că:nu te menajează, dar nici nu te atacă.

• explică mecanismele prejudecății pe înțelesul tuturor
• pune întrebări incomode, din cele pe care le eviți la mesele de familie
• te face să realizezi cât de mult contează cuvintele „spuse în glumă”
• nu te menajează, dar nici nu te atacă
• te faci să înțelegi că nu suntem chiar atât de buni, deschiși, ospitalieri, open-minded pe cât ne lăudăm.

Nu e o lectură doar despre romi. E o carte despre noi, despre cum am fost crescuți, despre ce ducem mai departe și despre ce alegem să schimbăm. Despre curajul de a recunoaște că binele începe, de multe ori, cu un disconfort personal.

Pe de altă parte a contribuit și la cultura mea generală cu informații valoroase și de impact:

în Țările Române, robia romilor a durat peste cinci secole, atestat documentar între 1385 - 1856;

Matéo Maximoff este cel mai mare scriitor țigan, de care am aflat cu ocazia citirii acestei cărți;

a existat o cultură a eugenismului și la noi în țară; 

 România, ca stat, nu a făcut niciun efort instituțional pentru conștientizarea robiei țiganilor.

 

Găsești cartea lui Gelu Duminică aici, aici sau aici și s-ar putea să rămâi cu ea mult timp după ce ai închis ultima pagină, întrucât spune lucruri pe care e timpul să le auzim și să le privim. 

 

 

Oppenheimer, Kai Bird și Martin J Sherwin

Am citit cartea, nu am văzut filmul. E o carte stufoasă, mare, scrisă în amănunt, care m-a lăsat cu niște întrebări care mă conduc la niște răspunsuri despre lumea în care trăim. Cartea conține istorie, istorie recentă cu repercursiuni asupra prezentului.

J. Robert Oppenheimer, cunoscut drept „tatăl bombei atomice”, a fost o personalitate complexă, ce s-a făcut remarcată în primul rând prin inteligență de geniu și erudiție. Paradoxal, aceste calități nu i-au adus niciodată un premiu Nobel, deși discipoli de-ai săi l-au obținut. Poate că juriul nu a vrut să se asocieze cu creatorul bombei atomice, cunoscut fiind că Nobel a inventat dinamita, iar utilizarea acesteia nu a fost întotdeauna una pașnică.

Deși Oppenheimer a avut afinități, cunoscute și recunoscute, comuniste în tinerețea sa, la începutul curentului socialist, fiind totuși american dintr-o familie de evrei germani, asta nu l-a împiedicat să fie loial SUA și să lucreze la crearea primei bombe atomice. Aceste acțiuni de susținere din tinerețe, completate de un sentiment de vină pentru monstruozitatea creată, l-au urmărit și nu s-a bucurat în totalitate de recunoașterea pe care poate că ar fi meritat-o. Totodată, l-au împiedicat să fie la masa discuțiilor privind inventarea bombei cu hidrogen (sau bomba termonucleară), cea mai devastatoare armă existentă, o armă cu o putere de distrugere mai mare decât orice obiectiv militar existent.

Istoria redată în paginile acestei cărți, repet, m-a lăsat cu câteva întrebări printre care: Dacă ar fi construit nemții prima bombă atomică în cel de-al doilea război mondial, care ar fi fost istoria lumii de azi?

O altă întrebare ar fi de ce americanii au folosit bomba atomică după capitularea Germaniei, împotriva unei națiuni deja înfrânte, respectiv Japonia? Germania a capitulat în mai 1945, iar bombele atomice au fost lansate asupra Japoniei în august 1945. Într-adevăr, Japonia nu capitulase oficial la momentul lansării bombelor, dar cursul istoriei cred că ar fi fost același.

Cartea poate fi găsită aici.

 

O părere despe bogăție. Cel mai bogat om din Babilon, George S. Clason

Știți vorbele alea, era atât de sărac că avea doar bani sau timpul înseamnă bani? Ei bine, ele sunt chiar adevărate, pot fi înțelese și simțite și chiar reflectă o parte a realității noastre.

Nici eu nu le-am înțeles din prima, le-am înțeles pe parcurs. În primul rând cea mai importantă lecție este cea potrivit căreia banii nu sunt bogăție, bogăția este reprezentată prin ceea ce deții fizic și psihic. Dacă ai doar bani, nu ai nimic, în ceea ce privește banii, important e ceea ce poți cumpăra cu banii. 

Timpul înseamnă bani, pentru că banii se fac în timp. Cu un minim de pricepere, în timp, poți face mulți bani. Cea mai simplă lecție despre bani, despre educație financiară, am aflat-o de la Cel mai bogat om din Babilon. Ea spune așa, cum că dacă economisești 10% din veniturile tale lunar și le investești cu un profit pe care îl reinvestești, în timp, te vei îmbogăți. Elementul cheie aici îl reprezintă timpul, nu banii.

Acum știi cum să faci bani, ai bani, dar trebuie să lucrezi continuu ca să ai bani. Când ai bani, invariabil, cresc cheltuielile și trebuie să lucrezi cel puțin la fel de intens pentru a-ți menține nivelul de trai. Ajungi să nu mai ai timp să te bucuri de lucrurile pe care ți le-ar fi putut aduce banii. Și ce ai fi făcut dacă ai fi avut timp și bani? Probabil ai petrece timp cu familia, ai călători împreună cu ai tăi, ai ieși în oraș cu prietenii, ai citi, ai face binging pe platforma de streaming la care ai abonament, ai sta cu ochii pe pereți, ai găti mâncarea favorită, ai scrie imperfect pe blog ideile perfecte ce își trec prin minte, ți-ai cumpăra o casă la munte și ai admira priveliștea în timp ce bei cafea etc...Ei bine, cred că tocmai ce am enumerat bogăția. 

Un alt aspect al bogăției îl reprezintă copiii, potențialul pe care aceștia îl dețin în vederea atingerii celor mai nebănuite culmi ale succesului. De aceea, înainte de vremurile noastre familiile aveau copii, aceștia puteau lucra pământul deținut mai ușor, mai repede, mai bine și aduceau plus valoare. Și acum aduc, dar nu în aceeași manieră.  

Un alt exemplu care îmi vine în minte este cel al omului modern care muncește 8 ore pe zi, stă în București și mai face 2 ore pe drum, dus-întors. Ajunge acasă obosit, și-a făcut treaba, a fost validat la serviciu, dar nu mai are energie pentru nimic. Copiii vor să se joace, soția vrea atenție, câinele vrea afară. Dar omul nostru a muncit, își acordă o mică recompensă nesănătoasă, se bagă la film/meci/tv pentru că aceste activități nu îl stimulează și pentru a compensa timpul pe care nu il petrece cu familia, cumpără niște lucruri. Ecuația asta cu multe necunoscute ar putea fi redusă la timp dat pe lucruri care nu au valoare. Și așa se irosește cea mai valoroasă resursă a noastră. 

În loc de concluzie, am o invitație la reflecție: Cât de mult merită toată zbaterea aceasta pentru faimă sau, după caz, niște colete cu lucruri inutile?

Contul Junior Centenar - posibilitate de economisire pentru viitorul copiilor

Pentru cei care nu știați, există o modalitate de economisire, foarte avantajoasă, cu 50% dobandă anuală, dobânda fiind denumită primă de la stat. Ei bine, nu vă entuziasmați, puteți primi maxim 600 de lei pe an, pentru fiecare copil minor pe care îl aveți. Tot ce trebuie să faceți este să vă deschideți un cont Junior Centenar la Trezorerie și să depuneți minim 1200 de lei anual. 

Fiind decembrie, ati putea sa depuneti toti banii luna aceasta și să beneficiati de dobanda aferentă acestui an. Mai e ceva, totusi. Toți banii îi veți primi la împlinirea de către copil a vârstei de 18 ani. În plus, contul funcționează și ca o asigurare de sănătate și de deces, banii putând fi extrași și mai devreme de 18 ani, în situații excepționale. 

În ceea ce privește depunerile, acest aspect fiind de interes pentru mine în acest moment, în contul individual de economii Junior Centenar se pot depune de către reprezentantul legal al titularului sau de către alte persoane, oricând, sume de bani în lei, prin virament, mandat poştal prin oficiile Companiei Naţionale "Poşta Română" - S.A. În documentele de plată, la rubricile destinate beneficiarului va fi completat obligatoriu numele si prenumele copilului beneficiar si codul numeric personal al acestuia. Contul IBAN aferent Contului individual de economii Junior Centenar deschis la Trezoreria Statului sector 1 este RO17TREZ701460101XXXXXXX, astfel:

Beneficiar: Nume si Prenume copil

CUI beneficiar: CNP-ul copilului

Cont IBAN Beneficiar: RO17TREZ701460101XXXXXXX.

Pentru mai multe detalii, dacă sunteti interesati, accesați https://cnp.ro/contul_junior_centenar/.

Neliniște, Zulfu Livaneli

Un roman tulburător scris de un scriitor turc, despre ISIS și impactul membrilor acestei organizații teroriste asupra celor care nu sunt ca ei, musulmani cu o credință deformată față de alți musulmani. E bine de știut că nu toți musulmanii aprobă sau susțin ISIS sau Al-Qaida.

Harese.  În deșert există un mărăcine pe care cămilele adoră să îl mănânce. Doar că e mărăcine. Și cămilele adoră să îl mănânce, se reped asupra lui să îl smulgă și să îl mestece. În condițiile în care cămilele pot traversa deșertul fără să mănânce sau să bea apă (H2O). Țepii le rănesc botul și acesta sângerează. Gustul mărăcinelui, amestecat cu sânge, le place și mai mult. Dacă nu sunt oprite, mor înecate cu propriul sânge. Asta este harese. Cuvinte precum ambiție, lăcomie, dorință, ardoare izvorăsc din acesta. Potrivit autorului, așa e și în Orientul Mijlociu, se omoară între ei, fără să își dea seama că se omoară pe ei înșii. Se îmbată cu propriul sânge.

De ce vin străinii în ISIS. Cartea oferă unul dintre motivele pentru care bărbați musulmani din țări dezvoltate s-au alăturat ISIS. Deși, aparent, aveau tot ce le trebuie acasă. Tulburător, dezumanizant motiv.

Și eu am fost om. O replică laitmotiv, folosită la începutul romanului, dar care îl și încheie, scrisă parcă pentru a comprima toată neliniștea pe care tragedia refugiaților sirieni din calea ISIS o aduce. Romanul realizează și o introspecție a sufletului autorului supus unor transformări în urma accesării adevărului despre lume. Un adevăr dureros, urât, de care fugim și care aduce doar neliniște.

Cartea poate fi găsită aici, acolo sau dincolo.

Shantaram, Gregory David Roberts

Cu această carte voi începe seria recomadărilor de cărți pe care le-am citit, însoțite de un scurt rezumat, fără a știrbi din plăcerea pe care o veți avea citind cartea. Sper doar să o sporesc.

Shantaram este o carte despre India în primul rând. Nu mă așteptam ca din descrierea făcută în carte, sensibil diferită de bias-ul avut despre India, să descopăr o țară atât de fascinantă, cu oameni plini de suflet, în ciuda tuturor greutăților avute.

Într-un al doilea plan descoperim povestea autorului, o viață complexă, compusă din mai multe vieți, întâmplările dintr-una împingându-l cu totul într-o alta, mai provocatoare.

Personajele pe care le veți descoperi vă vor uimi, vă vor emoționa, vă vor purta dintr-o stare în alta, mai ceva ca un film bun. Apropo de film, ca o confirmare a calității, există un serial cu același nume, dar, deși nu am văzut filmul, sunt convins că valoarea cărții e superioară.

Acestea fiind spuse, cartea poate fi găsită aici, aici sau aici.

Promoții de început de mai

 Promoțiile vin și după sărbători, poate mai bune, mai pregătite, cu lecțiile învățate, pentru a atinge cât mai mulți cumpărători.

Astfel, avem promoție la Fashion Days, Spring Must Haves, până pe 16 mai.

Recomandare pentru confort

 Având în vedere perioada în care trăim și de al cărei sfârșit ne apropiem, pentru că nimic nu durează la nesfârșit, am făcut o descoperire care mi-a îmbunătățit viața. Nu substanțial, dar cât de cât.

Ideea e că am descoperit că pot să nu mai merg la cumpărături. Deloc. Și nici la restaurant. Bine, nici înainte nu prea mergem, dar acum am motiv: „Nu ies, îmi comand acasă.”. Au apărut aplicații care livrează tot ce vrei, într-un timp rezonabil, direct la ușa ta. Deja mi-i imaginez pe care care își comandă apa îmbuteliată și stau la etajul 4 într-un bloc fără lift.

Ideea e că dintre toate aplicațiile și siteurile de delivery mie îmi place Glovo. Și pentru ofertă, dar mai ales pentru livrarea gratuită cu Glovo Prime. Adică, dai 10 lei pe lună și ai livrare gratuită la comenzi de peste 45 de lei de la restaurante și la comenzi de peste 65 de lei de la supermarket. E greu să dai mai puțin pe o comandă/sesiune de shopping și dacă te duci fizic în restaurant/magazin. 

Există și o parte mai puțin avantajoasă în sensul că nu mai poți vâna promoții în supermarketuri pentru că toate produsele au un preț fix, care poate fi sau nu, mai mic decât cel din magazin. Din observațiile mele, prețul este cel standard, din magazin.

 În fine, pentru că nu am scris degeaba, dacă vrei să încerci las și eu un link mai jos pe care dacă îl accesezi și te înscrii în aplicație primești 20 de lei pentru prima comandă. Practic primești livrare gratuită pentru 2 luni. Nu-i de ici de colo.

https://link.glovoapp.com/promo?c=LKH1SMJ&link_type=mgm_promo

Dacă ai aplicația instalată și nu ai dat încă prina comandă, folosește codul LKH1SMJ pentru aceleași beneficii.

 

Concurs

De Ziua Indragostitilor pregatim un date ca la carte pentru Carti, Jocuri, Filme si Accesorii. 

Locul de intalnire este la noi, pe Libris, iar pentru tine, cel care ne ajuti sa le aducem impreuna, am pregatit un CONCURS. 

Fii tu castigatorul unui VIDEOPROIECTOR Xiaomi Mi Smart Compact, Full HD 1080p, in valoare de 2.199,90!

*Toate comenzile plasate in perioada 12-14 februarie si livrate cu succes, vor intra automat in concurs. 

**Castigatorul va fi anuntat telefonic si pe pagina aferenta promotiei in data 19 februarie 2021.

Despre marketingul afiliat

 Din seria ce mai facem în timpul liber, sub-seria dacă e posibil să iasă și niște bani, o să scriu în continuare despre marketingul afiliat, atât cât mă pricep eu până acum.  

 Modul de funcționare este relativ simplu. Îți alegi o platformă de marketing, promovezi produse ale diferitelor siteuri, iar dacă cineva face o comandă folosindu-se de linkul tău de afiliat, primești un procent din valoarea produsului.

Un indicator important al promovării îl constituie perioada de comisionare, adică intervalul de timp dintre momentul în care cineva dă click pe linkul de afiliat și dă o comandă astfel încât comisionul să fie înregistrat.

Platforma pe care o folosesc eu este profitshare, așa că dacă vrei să încerci sau să afli mai multe detalii, click aici.

Într-o postare ulterioară o să povestesc despre strategia mea, însă, fiind la început nu prea am ce să povestesc. Până acum am comandat pentru mine ce am avut nevoie de pe site-urile promovate și am obținut o reducere suplimetară. Și pentru atât poate merita să îți faci cont aici.

Până te hotărăști dacă vrei să încerci să câștigi niște bani, las o listă cu site-uri ce pot fi promovate. Sau poate vrei să faci o comandă.

Emag, site care nu mai are nevoie de nicio prezentare, perioadă de comisionare 1 zi - link afiliat aici.

HelpNet, una din farmaciile pe care le găsești aproape pe orice stradă, perioadă de comisionare 7 zile - link afiliat aici.

FashionDays, unul dintre site-urile mari de haine, perioadă de comisionare 10 zile - link afiliat aici.

Libris, site pentru cărți, perioadă de comisionare 10 zile - link afiliat aici.

Cărturești, site pentru cărți și alte lucruri hipsterești, perioadă de comisionare 60 de zile - link afiliat aici.

Military Shop, site cu produse cu tematică militară, perioadă de comisionare 30 de zile - link afiliat aici.

Vexio, site cu produse IT, electrocasnice și produse casa și grădina, perioadă de comisionare 45 de zile - link afiliat aici.

Alecoair, cel mai mare magazin online din România dedicat comercializării produselor pentru îmbunătățirea calității aerului, perioadă de comisionare 30 de zile - link afiliat aici. 

PCGarage, se știe, site cu produse IT, perioadă de comisionare 7 de zile - link afiliat aici.

Aloshop, site cu produse promovate la teleshopping, perioadă de comisionare 30 de zile - link afiliat aici.

Melkior, pentru produse cosmetice, perioadă de comisionare 30 de zile - link afiliat aici.

Succes și în același timp, spor la cumpărături.

A face sau a nu face...a doua facultate

A doua facultate reprezinta o provocare pe care e bine sa o accepti desi e foarte greu, mai ales daca ai trecut printr-o facultate in care timpul statea in loc mai rau ca in Morometii.
Initial ma gandeam ca daca ar fi sa mai studiez ceva, sa fac un master, sa trec la nivelul urmator. Mi-am dat insa seama ca nu pot face chiar orice master, iar masterele unde as avea habar, nu ma atrag.
Am reconsiderat provocarea si m-am apucat de drept. De la zero inca patru ani. Foarte mult ca timp, dar timpul trece oricum, asa ca mai bine sa treaca cu folos. Cu folos si cu noduri, caci asta e facultatea de drept.
Si daca o faci unde trebuie, s-ar putea sa te simti ca in Champions League al facultatilor!

Bucurie din viitor

Asa cum sunt multi romani in tara asta, nici eu nu am cablu de la digi. In consecinta, nu pot vedea anumite meciuri la televizor, desi mi-as dori. Solutia mea pentru meciuri momentan se bazeaza pe calculator si pe sopcast.

Aseara, ca orice roman microbist, m-am uitat la meciurile echipelor romanesti din Europa League. Toate bune si frumoase,  se apropie finalul meciului dintre Petrolul si Vittese. In minutele de prelngire ale celei de-a doua reprize, unul de la Petrolul scapa si e faultat la marginea careului. De la vecini se aude: Gooool! Apoi liniste.

Eu incep sa ma gandesc ca ai nostri au dat gol. Asta insemna ca Petrolul a dat gol in zece, la ultima faza a meciului din lovitura libera prin Gicu Grozav, care nu a jucat nimic tot meciul cu toate ca sperantele lui Contra pentru calificare erau puse in ghetele lui conform spuselor comentatorului. Prea multe variabile pentru mine asa ca am asteptat cu sufletul indoit executarea loviturii libere. Abia atunci am strigat goool, desi mare parte din bucurie o aveam deja. Pentru ca nu vazusem insa cu ochii mei si mi s-a parut ca nici nu am auzit bine. Asta da, lag.

Asa ca, digi, mariti-va reteaua de distributie, iar voi, echipe romanesti, treceti in grupe!

Eco implică eco

Peste tot auzim fii eco, mănâncă eco, îmbracă-te eco, fă sex eco, mergi eco, vorbește eco. STOP!
Economic sau ecologic? Asta-i întrebarea!

Subiect de actualitate: Concediul paternal

Parinti, cereti-va drepturile! Angajatorii care stiu de aceasta lege o tin ascunsa, insa sunt foarte multi care nu stiu, de la angajatori la medici si la parinti. Eu am aflat intamplator de ea, iar cursul de puericultura l-am facut la maternitate, gratuit.
Pe net gasiti mult mai multe informatii, luati aceasta postare ca un teaser!
E bine sa ne cunoastem drepturile si sa le folosim, caci de obligatii suntem satui!

LEGE nr.210 din 31 decembrie 1999

ART. 1 
(1) Concediul paternal se acorda in conditiile prevazute de prezenta lege, in scopul de a asigura participarea efectiva a tatalui la ingrijirea noului-nascut. 

(2) Tatal copilului nou-nascut are dreptul la un concediu paternal de 5 zile lucratoare, in conditiile prevazute de prezenta lege. 

ART. 2 
(1) In cazul in care titularul dreptului la concediu paternal este asigurat in cadrul sistemului asigurarilor sociale de stat, el are dreptul la un concediu paternal platit de 5 zile lucratoare. 

(2) Concediul paternal se acorda la cerere, in primele 8 saptamani de la nasterea copilului, justificat cu certificatul de nastere al acestuia, din care rezulta calitatea de tata a petitionarului. 

(3) Indemnizatia pentru concediul paternal se plateste din fondul de salarii al unitatii si este egala cu salariul corespunzator perioadei respective. 

ART. 3 
(1) Tatal care satisface serviciul militar obligatoriu are dreptul, la nasterea propriului copil, la o permisie de 7 zile calendaristice, acordata in conditiile prevazute la art. 2 alin. (2). 

(2) Permisia prevazuta la alin. (1) se acorda si tatalui care satisface serviciul militar obligatoriu, in vederea recunoasterii paternitatii, in conditiile legii. Permisia solicitata va fi justificata cu certificatul de nastere al noului-nascut, din care sa rezulte calitatea de tata a militarului, respectiv cu declaratia de recunoastere a paternitatii, intocmita in conditiile legii.

ART. 4 
(1) In cazul in care tatal copilului nou-nascut a obtinut atestatul de absolvire a cursului de puericultura, durata concediului paternal, acordat in conditiile art. 2, se majoreaza cu 10 zile lucratoare. 

(2) Tatal poate beneficia de prevederea cuprinsa la alin. (1) numai o singura data. 
ART. 5 
(1) In cazul decesului mamei copilului in timpul nasterii sau in perioada concediului de lauzie, tatal copilului beneficiaza de restul concediului neefectuat de catre mama.

(2) Pe perioada concediului acordat in conditiile alin. (1) tatal copilului beneficiaza de o indemnizatie egala cu ajutorul pentru sarcina si lauzie cuvenit mamei sau de o indemnizatie calculata dupa salariul de baza si vechimea in munca ale acestuia, acordata de unitatea la care tatal isi desfasoara activitatea, la alegere. 

ART. 6 
In termen de 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei a prezentei legi, Guvernul va aproba prin hotarare normele metodologice de aplicare, la propunerea comuna a Ministerului Sanatatii si a Ministerului Muncii si Protectiei Sociale. 

ART. 7 
Prezenta lege intra in vigoare la 45 de zile de la publicarea acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei. 

Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor si de Senat in sedinta comuna din 15 decembrie 1999, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) si 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei. Publicata in M.Of. nr. 654/31 dec. 1999

Sursa : http://www.copilul.ro/legislatie-familie/indemnizatie-maternitate/Legea-concediului-paternal-a5200.html

Card cadou de 10% reducere la emag

Pentru ca dați comenzi folosind bannerele de pe acest blog, va ofer un Card Cadou de 10% reducere pentru orice aparat foto DSLR, numai bun in vacanta... si dupa. Il poti folosi la orice aparat foto DSLR, indiferent de valoarea acestuia. Reducerea este valabila pana la data de 31 iulie 2012 inclusiv.

Codul de card cadou este: 6082-9169-4675-1638

Cardul poate fi adaugat in cosul de cumparaturi, dupa ce alegi produsul dorit.
Chiar daca esti incepator, nu trebuie sa iti faci griji - majoritatea aparatelor foto DSLR vin cu functii pentru cei ce vor sa descopere tainele fotografiei, pentru ca oricine sa poata surprinda imagini la calitate de fotograf profesionist. :)

Cum să scoți o buturugă

Din seria ”Viața la țară” vreau să vin cu niște sfaturi utile pentru cei care nu se tem că buturuga mică răstoarnă carul mare sau chiar au o buturugă în calea fericirii lor. Am ajutat la o astfel de operațiune de eliminare în care am aplicat următorul algoritm:

1. Am săpat în jurul ei. Cu cât mai mult cu atât cu atât mai bine.
2. Pe măsură ce săpam și tăiam rădăcinile ce o fixau în pământ, încercând să tăiem orice legături în jurul ei.
3. Am curățatul pământul de pe ea și chiar de pe sub.
4. Am încercat să o clintim, să o hâțânăm și când s-a mișcat cât de cât am băgat o rangă sub ea și am apăsat cu forță.
5. E o operațiune grea așa că înainte să te apuci e bine să te întrebi dacă merită. În cazul nostru a meritat.

Pentru cei care vor avea curajul și nevoia de a face așa ceva numai succes, răbdare și perseverență.

Add drama to your life

O super reclamă. Cui i-a plăcut să dea dislike! 

Curiozitate

Toată lumea a auzit, dar nu cred să știe cineva. Eu unul nu știu, nu că asta ar reprezenta vreun etalon.
Știe careva frecvența Radio Erevan? Mai emite măcar? Nu de alta, dar am auzit că i se atribuie niște glume bune puse pe seama unor întrebări aparent banale și nevinovate, gen:
”- De ce aleargă bărbații mai repede decât femeile?”
Răspunsul, evident, nu putea veni decât de la Radio Erevan:
”- Pentru că frecarea pe bile e mai mică decât frecarea pe plăci!”

”Poți fi plin de sudori și fără să sudezi.”